Moldova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

reklama1

Articolul acesta se referă la Moldova ca regiune istorică şi geografică a Europei. Pentru Republica Moldova, vedeţi Republica Moldovenească (dezambiguizare).

Bucovina, Moldova de apus şi Basarabia sunt părţi ale Moldovei istorice, azi împărţită între România (46%), Republica Moldova (36%) şi Ucraina (18%)

Moldova istorică, colorată în galben

România cu regiunile istorice

Moldova este o regiune istorică, actualmente aflându-se pe teritoriile României (46%), Republicii Moldova (36%) şi Ucrainei (18%).

În Evul Mediu, Principatul Moldova a fost un stat suveran care se întindea de la munţii Carpaţi până la Nistru, la Marea Neagră şi la Dunăre. În anul 1538 a intrat sub suzeranitatea Imperiului Otoman. Acesta a încheiat în anul 1775 o tranzacţie cu Casa de Habsburg, prin care nordul Moldovei a trecut sub administraţie austriacă şi a fost organizat ca Ducat al Bucovinei. Imperiul Rus, învingător în luptele cu Imperiul Otoman, şi-a încorporat în anul 1812 teritoriul dintre Prut şi Nistru, cunoscut sub numele de Basarabia. Partea dintre Prut şi Carpaţi, rămasă autonomă sub suzeranitate otomană, s-a unit în 1859 cu Ţara Românească şi a format Principatele Unite ale Valahiei şi Moldovei, cunoscute şi ca Principatele Dunărene. Ulterior acestea au format România. La rândul ei, Basarabia a fost împărţită în 1940 între Republica Moldova şi Ucraina, căreia i-au fost atribuite ţinutul Hotin şi Bugeacul.

Cuprins

1 Etimologie, denumirile ţării
2 Istorie
3 Cronologie
4 Note
5 Bibliografie
6 Legături externe
- 6.1 Muzee din Moldova
7 Vezi şi:

[modifică] Etimologie, denumirile ţării

Etimologia numelui Moldova, iniţial numele unui râu, este discutată. Majoritatea cercetătorilor^[1], se referă la cuvântul "Mulda", care înseamnă în germanica veche "scobitură prăfoasă, mină" (Hasdeu consideră că această denumire a fost adusă de bastarni), ceeace se acordă cu:

semnificaţia numelui românesc al primei capitale Baia;
prezenţa pe aceste meleaguri a meşterilor mineri Saşi (de la care se trage şi denumirea cetăţii "Neamţului");
denumirea râului Moldova, în germană "Moldau" (nume care desemnează şi Vltava din Republica Cehă), în maghiară "Molda" (Baia numindu-se în această limbă "Moldvàr" iar voievodatul Moldovei: "Moldva"). Conform acestei teorii, Moldova ar însemna aşadar "Ţara minelor".

Dar există şi alte teorii, conform cărora numirea Moldovei ar veni de la coniferul "Molid" prezent în altitudine în munţii Călimani, în jurul Dornei şi în masivul Ceahlăului, sau mai timpuriu, din antichitatea târzie, din limba gotică sau chiar dacică.

În trecut mai circula şi o legendă, raportată de Bogdan Petriceicu Haşdeu, după care voievodul maramureşean Dragoş de Bedeu, venit la vânătoare de zimbri în zonă, avea o căţea numită Molda, care, sleită de puteri, se înnecă în râul ce-i poartă numele de atunci încoace.

În actele cancelariei domneşti ţara era denumită: Moldova, după râul cu acelaşi nume. Uneori apare şi numele de: "Moldo-Vlahia", ("Vlahia Moldovenească"), sau de "Bogdano-Vlahia", (Ţara lui Bogdan) de Dolha după numele domnitorului (tot maramureşean) sub care şi-a obţinut independenţa.
Grecii o denumeau: "Ruso-Vlahia", ("Vlahia dinspre Rusia"); sau "Mauro-Vlahia", ("Vlahia neagră", de la pădurile de nepătruns). Pentru Ţara Românească, grecii foloseau denumirea "Ungro-Vlahia", ("Vlahia dinspre Ungaria").
Turcii foloseau denumirile: "Bogdan-ili", sau "Kara-Bogdan" ("Bogdania neagră") (cu referire atât la întemeietorul Bogdan I, cât şi la pădurile de nepătruns).^[2].

Teritoriile Moldovei istorice (engleză: "Moldavia", germană: "Moldau"), au astăzi numiri diferite atât pe planul internaţional, cât şi în România:
- numirile "Moldavia" şi "Moldau" au fost păstrate numai de regiunea Moldova din România. În România, în mod curent se numeşte "Moldova" doar partea de vest a fostului principat, pe malul drept al Prutului, parte care s-a unit în 1859 cu Ţara Românească spre a forma Principatele Unite Române.
- Republica Moldova este denumită în engleză: "Moldova", în germană: "Moldawien". În România, în mod curent este numită "Basarabia", deşi Republica Moldova nu corespunde decât parţial cu limitele definite de anexarea rusească din 1812, care a denumit "Basarabia" toată partea de est a fostului principat, între Prut şi Nistru.

În decursul istoriei numele Moldova a mai desemnat:

Republica democratică a Moldovei, proclamată de Sfatul Ţării la Chişinău, pe teritoriul Basarabiei, la data de 21 noiembrie 1917 (independentă la 24 ianuarie 1918 şi unită cu România la 27 martie 1918);
Republica autonomă socialistă sovietică moldovenescă constituită în 1924 în URSS;
Republica socialistă sovietică moldovenescă (engleză: "Moldavian SSR", germană: "Moldauischer SSR"), membră a URSS din 1940 până în 1991.

De remarcat că în engleză şi germană, numirea RSS Moldoveneşti se referea la toponimul "Moldavia", "Moldau", fiindcă neologismele "Moldova" şi "Moldawien", care în aceste limbi deosebesc Republica Moldova de Moldova românească, nu erau încă inventate. După cum reiese din arhivele sale, Sfatul Ţării alesese numele de "Republica democratică a Moldovei" (şi nu a "Basarabiei") tocmai pentru a "nu mai deosebi părţile nefiresc despărţite ale voievodatului de odinioară" şi fiindcă "Basarabia" întinsă spre nord până la Hotin, era o numire rusească (Basarabia desemna, până în 1812, doar actualul Bugeac).

[modifică] Istorie

Articol principal: Istoria Moldovei

Sub conducerea unor domnitori precum Ştefan cel Mare, Moldova a reuşit să-şi menţină independenţa faţă de otomani şi să facă faţă a numeroase năvăliri, precum sunt cele ale tătarilor.

Moldova devine în secolul XVI un stat tributar Imperiului Otoman, iar în secolul XVIII autonomia îi este redusă considerabil. În 1775, Imperiul Otoman cedează partea de nord a Moldovei (Bucovina), Imperiului Habsburgic, iar în 1812, cedează Rusiei, teritoriul dintre Prut si Nistru, (Basarabia). In 1856, 3 judeţe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad şi Ismail) reintră in componenţa Moldovei. În 1859, Moldova se uneşte cu Ţara Românească, pentru a forma Principatele Unite, numite din 1862, România, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza.

În 1918, Basarabia şi Bucovina se vor uni cu România, dar aceste regiuni (cu excepţia Bucovinei centrale şi de sud) vor fi ocupate de către Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice (URSS) în 1940 şi 1944, formând o republica sovietică aparte.

Anumite părţi din Moldova istorică (Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, judeţul Hotin şi Sudul Basarabiei - cunoscută şi ca Basarabia veche) fac astăzi parte din Ucraina.

Petru Rareş, Bogdan al III-lea şi Ştefan cel Mare — frescă de la Mănăstirea Dobrovăţ

[modifică] Cronologie

Oraşe atestate documentar pe teritoriul viitorului stat Moldova: 940/965 - Cetatea Albă ("Monocastro"), 1174 - Bârlad, 1241 - Baia, cca. 1274 - Chilia, 1310 - Hotin, 1340 - Siret^[3].
1164 - Nicetas Choniates scrie în cronica bizantină despre locuitorii de "la hotarele Galiţiei"^[4].
1241 - Năvălesc tătarii între Carpaţi şi Nistru^[5].
1300 - Pecetea oraşului Baia, cu inscripţia latină "Sigilium Capitalis Civitatis Moldaviae Terrae Moldaviensis" (cu caractere gotice şi reprezentarea sfântului catolic Hubertus) atestă existenţa oraşului Baia, locuit de saşi şi unguri.^[6]
1310 - Sunt cunoscute aşezările Ţeţina (la vest de Cernăuţi) şi Hotin (sediu episcopal catolic).^[7]
1325 - Românii moldoveni de pe teritoriul viitorului stat Moldova luptă alături de poloni, ruteni, şi lituanieni împotriva markgrafului de Brandenburg^[8].
1326 - O oaste de "walachi" îl ajută pe regele polon Wladislav Lokietek^[9].
1343 - Voievodul Dragoş de Maramureş, trimis de regele Ungariei îi învinge pe tătari şi-i alungă peste Nistru^[10].
1345 - Sunt atestate documentar mănăstirile franciscane de la Baia, Siret şi Cosmin^[11].
1350 - La Botoşani colonia de armeni de aici îşi construieşte prima biserică^[12].
1352/1353 - Regele Ludovic cel Mare al Ungariei înfiinţează o nouă provincie numită Moldova în fruntea căreia îl numeşte pe nobilul Dragoş din Maramureş^[13].
1359 - Are loc descălecatul lui Bogdan I care obţine independenţa Moldovei ca stat.^[14]
cca. 1391 - Urcă pe tron Roman I, pe care hrisoavele îl numesc voievod al Moldovei de la munţi şi până la mare^[15].
1420 - În timpul lui Alexandru cel Bun are loc prima luptă a moldovenilor cu turcii care atacă fără succes Cetatea Albă^[16].
Din secolul al XV-lea, Moldova este împărţită în Ţara de Sus şi Ţara de Jos la care se adaugă Bugeac (Basarabia veche)^[17]
1467, 14-15 decembrie - Ştefan cel Mare învinge la Baia oastea ungară condusă de Matia Corvin, suzeranul său^[18].
1475, 10 ianuarie - Lupta de la Vaslui. Armata condusă de Ştefan cel Mare, alcătuită din ca. 40.000 de oşteni, dintre care 5.000 de secui şi 2.000 de unguri trimişi de regele Matia Corvinul, 2.000 de poloni trimişi de regele Poloniei cu 20 de tunuri, a învins oastea de 120.000 de soldaţi a lui Soliman Paşa^[19].
1484 - Turcii iau Cetatea Albă şi Chilia^[20].
1497 - Regele polon Ioan Albert este înfrânt de Ştefan cel Mare la Codrii Cozminului^[21].
1538 - Imperiul Otoman îşi încorporează Bugeacul cu Tighina^[22].
1574 - Ioan Vodă cel Viteaz este trădat de boieri şi ucis cu cruzime de turci^[23].
1600 - Mihai Viteazul devine şi domnitor al Moldovei şi realizează unirea celor 3 principate: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova^[24].
1711 - Poarta otomană instaurează domniile fanariote, iar ca primul domnitor este numit Nicolae Mavrocordat^[25].
1713 - Hotinul devine raia turcească^[26].
1775 - Austria obţine de la Înalta Poartă nordul Moldovei, teritoriu pe care îl numeşte Bucovina^[27].
1812, 16 mai - Pacea ruso-turcă de la Bucureşti: partea de est a Moldovei, ţinutul dintre Prut şi Nistru, pe care Imperiul Rus l-a numit Basarabia, intră în componenţa Rusiei^[28].
1821 - Acţionează Eteria lui Alexandru Ipsilanti^[29].
1822 - Se restabilesc domniile pământene prin numirea lui Ioniţă Sandu Sturdza^[30].
1848 - Revoluţia din Moldova are un caracter petiţionar^[31].
1856 - În urma Tratatului de pace de la Paris (1856) Rusia retrocedează Moldovei trei judeţe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad şi Ismail), pe care Rusia le-a obţinut din nou în 1878, prin Tratatul de la San Stefano, la schimb cu Dobrogea^[32].
1858 - Conferinţa reprezentanţilor celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Prusia, Rusia, Turcia, Regatul Sardiniei) de la Paris stabileşte viitorul statut politic al Moldovei şi al Valahiei: cele două ţări vor purta numele "Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei"
1859, 17 ianuarie: Adunarea electivă a Moldovei îl alege ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza ^[33].
1859, 29 ianuarie: Alexandru Ioan Cuza îl numeşte pe Vasile Sturdza în funcţia de premier al Moldovei;
1859 - decretul lui Alexandru Ioan Cuza de introducere a alfabetului latin stârneşte opoziţia aprinsă a clerului ortodox din Moldova;
1860-1861 - guvernarea cabinetului Mihail Kogălniceanu în Moldova;
1860, 7 noiembrie - este inaugurată Universitatea din Iaşi. Primul rector a fost profesorul de economie politică Ion Strat;
1861 - guvernarea cabinetului Anastase Panu;
1861, 20 noiembrie/2 decembrie - Înalta Poartă emite firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei, prin care admite uniunea politică a Principatelor Dunărene;
1861, 3/15 decembrie - deschiderea sesiunii camerelor legislative de la Iaşi şi Bucureşti. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza anunţă în mesajul său că "Înalta Poartă precum şi toate puterile garante au aderat la unirea Principatelor";^[34]
1862, 22 ianuarie/3 februarie - Formarea primului guvern unitar al Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei sub conducerea lui Barbu Catargiu;
1862, 24 ianuarie/5 februarie - Deschiderea la Bucureşti a primului parlament al Principatelor Unite. Oraşul Bucureşti este proclamat capitala ţării. Principatul Moldova îşi încetează existenţa de sine stătătoare.

[modifică] Note

^ Giurescu&Giurescu, p.207-223
^ Giurescu&Giurescu, p.246
^ Giurescu&Giurescu, p.239
^ Giurescu&Giurescu, p.211
^ Giurescu&Giurescu, p.209
^ Giurescu&Giurescu, p. 210; Constantin C. Giurescu, Târguri sau oraşe şi cetăţi moldovene.
^ Giurescu&Giurescu, p. 211.
^ Giurescu&Giurescu, p.211
^ Giurescu&Giurescu, p.211
^ Giurescu&Giurescu, p.210
^ Giurescu&Giurescu, p.211
^ Giurescu&Giurescu, p.211
^ Giurescu&Giurescu, p.210
^ Predescu, p.109
^ Giurescu&Giurescu, p.269
^ Giurescu&Giurescu, p.286
^ Predescu, p.562
^ Giurescu&Giurescu, p. 301
^ Giurescu&Giurescu, p.302
^ Giurescu&Giurescu, p.308 şi Predescu, p.563
^ Giurescu&Giurescu, p.310
^ Giurescu&Giurescu, p.332 şi Predescu, p.563
^ Giurescu&Giurescu, p.334
^ Giurescu&Giurescu, p.406
^ Giurescu&Giurescu, p.492
^ Giurescu&Giurescu, p.493
^ Giurescu&Giurescu, p.493/p.499 şi Predescu, p.563
^ Predescu, p.563 şi Giurescu&Giurescu, p.493
^ Giurescu&Giurescu, p.912
^ Giurescu&Giurescu, p.562
^ Giurescu&Giurescu, p.586
^ Predescu, p.563 şi Giurescu&Giurescu, p.606
^ Giurescu&Giurescu, p.610
^ Constantin C. Giurescu, Istoria României în date, Bucureşti 1971, pag. 210.

[modifică] Bibliografie

Enciclopedia Cugetarea,(1940), Lucian Predescu
Istoria Românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi,(1975), Constantin C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu

[modifică] Legături externe

[modifică] Muzee din Moldova

Muzeul Vrancei
Muzeul Ştefan cel Mare din Vaslui
MUZEUL VASILE PARVAN, BARLAD
PALATUL CULTURII IASI

[modifică] Vezi şi:

v • d • m

Regiuni istorice ale României

Subregiuni istorice: Ţara Almăjului • Ţara Bârsei • Ţara Făgăraşului • Ţara Haţegului • Ţara Hălmagiului • Ţinutul Herţa • Ţinutul Pădurenilor • Ţara Mocanilor • Ţara Moţilor • Ţara Năsăudului (incluzând Ţinutul Reghinului) • Ţara Oaşului • Ţara Oltului • Sătmar • Mărginimea Sibiului • Ţara Zarandului •

Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Moldova

Categorie: Moldova